Ro-kia

Nu este un post despre travestiti, nici despre marca de automobile, este despre fenomenul care ne'a schimbat vietile in ultimii 10-11 ani. Despre cum un singur obiect, care tinde sa devina din ce in ce mai mic are o influenta tot mai mare asupra modului in care ne organizam timpul, comunicam, ne distram, pastram amintiri, etc. Un singur obiect care poate satisface din ce in ce mai multe "nevoi". Poate banuiti deja ca este vorba despre fenomenul mega-controversat, ultra-criticat de unii si ridicat in slavi de altii, si anume FENOMENUL GSM [in ultima vreme si 3g, in cercurile mai inalte].

Telefoanele mobile exista de mult timp, daca nu ma insel cam de prin anii '80 [mi'e lene sa ma documentez, daca stie cineva, feel free to comment]. La inceput [ca si cu telefonul fix de altfel] a fost ridiculizat. Se credea ca nu va fi folosit, ca e o risipa de bani, etc. Cu timpul, telefonul mobil [ulterior celular] a devenit tot mai popular printre oamenii de afaceri, cu "nevoi" complexe de comunicare, intotdeauna in miscare. La inceput era mare si urat, avea un kil, nu avea display, etc.
Cu timpul, "nevoile" oamenilor au evoluat, asa ca telefoanele au evoluat si ele, devenind mai mici, mai lucioase, incorporeaza aparate foto digitale, cu o calitate a imaginii tot mai inalta, dispozitive de stocare tot mai mari, cu dimensiuni tot mai reduse, si oferind fel de fel de alte gadget'uri.

Am zis Ro-kia si nu altceva, pentru ca minunatii nostrii compatrioti au dezvoltat un cult al telefonului mobil. Ca de obicei, romanii au ceva diferit, specific... mioritic. Un cult impartit in mai multe, mici bisericute, dupa gusturi, sex, posibilitati financiare, etc. Exista femei care isi asorteaza telefonul cu cizmele si geanta [eventual isi schimba si numarul de telefon zilnic, pentru ca nu sunt in stare sa mute o cartela dintr'un telefon in altul]. Exista inca acei copii care fac schimb de "logo'uri" [acum ca avem dintii albastrii merge si cu animatii, muzica, clipuri video, jocuri], care asculta melodiile telefonului pana le invata pe dinafara, care sunt obsedati de imbunatatirea performantelor telefonului [care de regula este o japita ordinara, pana intr'un milion "la liber"]. Companiile de telefonie s'au adaptat la cerere si au oferte cu din ce in ce mai multe minute gratuite [pe care tot tu le platesti, ca de... nimic nu e gratis], ofera posibilitatea cumpararii de credit in avans, transferuri, etc. Adica investitorii straini s'au prins ca suntem tarani si ne dau exact ce ne "trebuie". Avem "nevoie" de telefoane scumpe, stralucitoare, mici, colorate, etc.

Fenomenul ne'a influentat atat de mult incat expresia "ne vedem la 12 la coloane" a devenit "dai bip daca intarzii". Oamenii sunt mai lenesi, mai putin punctuali, pentru ca au telefoane mobile, iar cand nu le au se simt izolati, rupti de societate.

Scriu "nevoi" si "trebuie" in ghilimele, pentru ca sunt niste nevoi sau trebuinte imaginate de oameni. Nu am avut nevoie de telefoanele mobile inainte sa apara. Nu avem nevoie de ele nici acum. Totul este in mintea noastra, suntem sclavii propriilor unelte. Telefoanele mobile nu fac decat sa distruga ultima farama de curtoazie din oameni, ne cauzeaza atrofierea totala a abilitatilor primare.

Trimiteti, dragii mei, mesaje scurte, folositi abrevieri cretine, fara vreo noima si asa sa va ajute Dumnezeu.

Scrisoarea ajungea prea incet, telegraful nu transmitea voce, telefonul fix este... fix, faxul idem... cacat nu vreti?

"If it keeps up, man will atrophy all his limbs but the push-button finger." - Frank Lloyd Wright